“La Štorie 2015” verrà più volte cantata in piazza nel pomeriggio di Sabato 14 Febbraio. TESTO COMPLETO.
Il nuovo ciclo de “La Štorie”, iniziato nel 1995, giunge al traguardo delle ventuno edizioni.
Il nuovo ciclo de “La Štorie”, iniziato nel 1995, giunge al traguardo delle ventuno edizioni.
Lo scorso anno, a cura dell’autore
Fernando D’Annunzio FOTO, con la collaborazione di Pasquale Spadaccini e Beniamino
Fiore, edito da “Il Torcoliere-Vasto”, è stato stampato un pregevole volume a
colori: “La Štorie”, che, oltre a raccogliere le 20 “Štorie” dal 1995 al 2014, comprende una ricca documentazione
storica e fotografica sul “Carnevale
nell’antica tradizione vastese”. Il lavoro editoriale, che ha già riscosso
notevole successo, è disponibile presso le principali edicole e librerie di
Vasto. Info: fernandodannunzio@yahoo.it
“La
Štorie 2015”
verrà più volte cantata nel pomeriggio di Sabato
14 Febbraio, nel Centro Storico, dalle 15,30 alle
19,30 circa, nell’ambito
della festa:
della festa:
“C’erano una volta…cavalieri, principesse, pirati, maghi, draghi -Tutti
in piazza con Cupido”
(Alle 18,30 il canto
verrà eseguito, per la diretta su TRSP, c/o la chiesa di S. Antonio da Padova)
GRAZIE A:
CANTORI, MUSICI, ORGANIZZATORI E
COLLABORATORI.
La Štorie
2015 (di Fernando D’Annunzio)
1
La
tradizione andìche de La Štorie
putéve
scumbarì da la memorie,
furtune ca
li sém’ aricchiappàte,
é vvindun’
anne ch’à risuscitàte.
Mo nu bbèlle libbre é ‘sciùte
nghi li Štorie vicchie e nnuve,
di fitografì’ e ricurde
tand’ e ttande ci ni truve.
2
Nu’ ogne
anne nghi ‘na Štoria nòve
facém’ ascì
lu sole a ndonna piove.
Li cose
ch’é ssuccèsse li candàme
e se
putéme, a vvodde ci schirzàme.
E a Lu Uašte, menumàle,
s’arifà lu Carnivàle!
Grazie a l’Assuciaziùne
s’é svijjàte lu Cumùne!
3
O bbèlle o
bbrutte, l’anne ch’à passàte
lu štésse à
da rèsse aricurduàte.
La Štorie
che candàme è nu rihàle
che vi
facéme ogn’ ànne a Carnivàle.
Pe’ passione e pe’ dilètte
nu’ cantàme in dialètte;
s’avessa študià a la scòle
chišta lénga uaštaròle.
4
A’huànne
nin gi šta tanda vulìje
di fa
bbaldòrie e di šta’ in allegrìje...
Nghi
ttirramùte, frane e inundaziòne,
disgrazie,
crise e disoccupaziòne.
Šta la ggènde che patìsce,
sèmpre cchiù si ‘mbuvurisce.
‘Ngòre nin gi šta riprése,
n’à finùte la discése.
5
Šta la
paùre de lu terrorisme
ch’é ffije
di ‘gnurànze e fanatisme.
S’ammìštiche
viulènze e religgiòne
e di šta’ ‘n
pace nin gi šta ‘ccasiòne.
Se ‘ccuscì lu monne va,
é picché la libbertà
puche sa’ coma s’aùse,
troppe spésse se n’abbuse.
6
‘Na
ricurrènze internazziunàle:
cent’ann’
arréte la Huèrra Mundiàle.. .
La huèrre
di lu quìnece-diciotte,
tanda nazziùne
hanne ‘ndrat’ in lotte.
E la glorie e la vittorie
arimàne a la štorie,
ma la vite à cuštàte
a miliùne di suldàte.
7
Papa
Francésche nin perde ‘ccasiòne
pe’ da’,
nghi lu vangéle, la lizziòne;
pe’ pridicà
la pace pe’ ‘šta tèrre,
pe’ dice no
all’òdie e a la huèrre.
Nghi l’esèmpie e la paròle
a lu monne fa la scole
e ddu’ Pape, a ttutte care,
à ‘nnažžàte a l’addàre.
8
A magge pe’
ll’Europe s’é vvutàte
e lu PD
nghi Renze ha trijunfàte.
Hann’
acchiappàte ‘mmane lu guvèrne,
ma nu’ nin
zém’ asciùte da lu ‘mbuèrne.
Spréche, lusse e vitalìzie,
nin zi lévene lu vìzie.
E lu patte “Nazzaréne”
tutte li riforme fréne.
9
Tangènde,
‘mbrùje, màfie e ccurruzziòne
é rrobbe
d’ogne jurne a ‘šta nazziòne.
Si štann’ a
fricà larde e figatìlle,
e aumènde sèmpre
cchiù li puvurìlle.
L’om’ acchiàppe Caje e Tizie,
vanne ‘mmane a la ggiuštizie,
ma nin paghe penitènze...
“tutt’ assòlte!” è la sindènze.
10
Pe’ la
reggione pure s’é vvutàte,
l’Abbruzze
lu cunzìje à rinnuvàte.
Hann’
arisciùte a sficcà lu “chiove”,
ma lu
sutuàcce angòre nin zi move.
Da la dèštre a la sinìštre
cagnamìnde nin z’é vvište.
Nghi D’Alfonze prisidènde
n’é ssuccèsse angòre niènde.
11
Mo di
chišta città caccusarèlle
nu’ vi
l’ariccundàme bbèlle bbèlle.
Però da
tutte quélle che si sènde,
di cosa
bbille ci šta poch’ e niènde.
Tutti nu’ a Lu Uašte noštre
tanda bbéne i vuléme,
ma pérò chi l‘amminištre
n’arisolve li prubbléme.
12
Li vìje de’
Lu Uašte, è dimuštràte,
a ttèmbe di
rumàne ére squadràte;
dapù, a lu
medioéve, li piazzétte
facéve šta
la ggende štrétte štrétte.
Mo nghi ttanda machinàrie,
nghi ‘ngignìre e archititte,
n’ zanne fa’ ‘na rutatòrie,
n’ zanne fa’ ‘na vìja diritte!
13
Lu purte de
Lu Uašte, é da tande,
si dice ch’
à da divindà ‘mburtande;
ci’avéssena
purtà la firruvìje,
ma ‘ngore
n’aritròvene la vìje.
La štazziona firruviàrie
sèmpre cchiù jé ‘bbandunàte,
pe’ ffurtune li bbinàrie
angore ni’ l’hanne luvàte!
14
Nghi IMU,
TASI, TARI e addre tasse
n’gi la
facéme cchiù a purtà lu passe.
Ma lu
Cumùne a nnu’ sèmpre ci pènze,
n’gi šta nu
mése sènza ‘na scadènze.
‘Šti quatrìne a ndonna va’?...
ogne une s’addummuànne.
Li fatìje nin zi fa’
e Lu Uašte šta franànne!
15
Da tand’ a
Santa Chiare lu mercàte
adéva rèsse
ggià rištrutturàte,
e
s’arimanne ugge pe’ ddumàne,
‘mmèzz’ a
la vi’ é rimašte l’urtulàne.
Quande ci ni šta da fa’
di fatìje a ‘šta città,
ma cchiù šta e cchiù si véte,
ca štattém’ a jì a l’acéte.
16
Lu Uašte,
pe’ nu fatte ‘ccizziunàle,
s’é vvišt’
a ttutte li teleggiurnàle,
picché
sette bbaléne s’é spiaggiàte
a Punta
Pénne a fine de l’eštàte.
Vulundàrie e tanda ggènde,
ci’hanne tande fatijàte,
quattre di chi li ggihènde
da la morte hanne salvàte.
17
E li
fištiggiaminde s’é ‘rrapèrte,
picché
aricorre tra Lu Uašte e Perth
vindicingh’anne
di lu gemellagge...
La
sindachésse è minùte ‘n viagge.
E p’aricurdà ‘štu fatte,
a Shangai ci’hanne scritte:
Vasto-Perth, bbèlle grosse,
jušte ‘mmèžže l’hanne mésse!
18
N’addr’anne
s’arifà la vutazione,
Lu Uašte
adà cagnà amminištrazione.
Sopr’ a
fesbukke, twitte, e rrobba varie
già di
campagne s’arispìre l’arie.
E ggià fanne li sundagge
pe’ vvidé chi šta in vantagge.
Ci šta cacche faccia nòve
e ci šta chi cci’ aripròve.
19
Lu Pape à
date ‘na nutìzia bbèlle:
à fatte Cardinàle
Menichelle,
ch’é štate
véscheve pur’ a Lu Uašte,
déndr’ a lu
core a ttutte é rimašte.
L’arie di chišta città
forse fa spiccà lu vole...
avé’ fatte ‘mpurpurà
pure Munzignor Fagiole.
20
E mo che
s’é finùte la canzòne,
aringraziàme
tutte ‘šti pirzòne.
‘Šta
tradizione séme cuntinuàte
picché
sapéme ca vu’ l’apprizzàte.
N’anne nove piéne piéne
v’auguriàme d’ogne bbéne,
nghi nu ccone di speranze
d’allegrìje e d’abbundanze.
3 commenti:
Caro Fernando, sono felice che esistono persone come te ancora a Vasto. Cultore della storia e delle tradizioni della nostra amata Vasto.Un grazie di cuore personale e di tutti i Vastesi!
Applausi. Bravissimo.
Grazie ancora una volta per avermi fatto rivivere i bei tempi passati, mi riferisco a Giangrande,con il tuo lavoro di ricercatore metti a fuoco ogni anno i vari problemi che, purtroppo, ha il nostro amato paese, per tutto quello che fai meriti il mio grandissimo apprezzamento e un futuro sempre migliore.
Posta un commento